FunvertisingFunvertising » Category » sarbatorile de iarna

admin — Wed, 19 Dec 2012 08:53:18 +0000

Pentru ca traim intr-o lume funky, pentru ca Stefan Banica canta impreuna cu Marius Moga, pentru ca in 1999 Papa Ioan Paul al II-lea a lansat un CD in care predica in ritm de rap, si pentru ca intotdeauna in prag de sarbatori gonim dupa cadouri pentru cei dragi calcandu-i in picioare, la propriu, pe ceilalti, va propun o poezie cel putin funky, scrisa de o maicuta (funkista pare-se si ea) de la Manastirea Diaconesti.

” Dimineata cand te urci

In masina sa conduci,

Nu uita sa-ti amintesti

De cele duhovnicesti

Si sa te gandesti asa:

Greu lucru e a sofa

O masina; dar mai greu

Este ca sufletul tau

Sa-l sofezi in drumul vietii,

Urmand caile blandetii,

Ale dragostei, rabdarii,

Smereniei si-nfranarii.

Si sa stii sa ocolesti

Gropile duhovnicesti:

Pizma, cearta si mandria,

Rautatea si mania.

Sa alimentezi mereu

- chiar daca este mai greu –

Cu cea mai scumpa “benzina”:

Apa vie, cristalina

A rugaciunii curate,

Cu smerenie-naltate,

Care pune in miscare

Motorul inimii tale.

Si un singur scop sa ai

Sa gasesti parcare-n Rai!”

Elisa Olteanu

Pentru mine Craciunul

admin — Tue, 18 Dec 2012 08:55:23 +0000

este in fiecare an o calatorie intr-o alta lume. Una in care locuiesc doi oameni pe care fiecare gest marunt al meu ii face fericiti. Dar fericiti-fericiti, fericiti pe bune, cu sclipiri in ochi si zambet pe toata fata. Mananc cu pofta ceva? Lor nu le mai trebuie mancare 3 zile. Se satura privindu-ma pe mine. Si de fiecare data, ma intreb de ce? De ce? Nu o sa gasesc niciodata raspunsul, asa ca ma multumesc sa-i imbratisez iar si iar si iar. Si sa le povestesc maruntisuri care lor li se par cele mai importante lucruri de pe Pamant.

In lumea asta noua nimeni nu stie ce inseamna caffe-frape, facebook, zara, status meeting, deadline, kfc, starbucks, cati lei noi sunt intr-o mie de euro sau cat costa o vacanta la Paris. Trist? Nu! Oamenii mei de acolo sunt mai fericiti decat toti cei de aici, din lumea asta a noastra plina de branduri.

Acolo, ei considera ca pensia de 700 de lei (impreuna) e foarte mult. Si ca cei 3.000 de lei pe care tocmai i-au bagat la CEC sunt o avere.

Acolo, in locul meu de langa soba, in camera mica, inconjurata de ei, nu mai am nevoie de nimic. E mai simplu decat simplu. Si bine.

Daniela Habara

Cozonacii lui Mamaie….

admin — Mon, 17 Dec 2012 11:00:32 +0000

…asta e primul lucru care imi vine in cap cand ma gandesc la perioada Craciunului. Cozonaci plini de nuca, arsi la fund din cauza cuptorului nostru vechi pe care niciodata nu reusea cineva sa il potriveasca, cu coca tare.
In fiecare an, cumparam drojdia si stateam cu sufletul la gura daca va creste “maiaua” (parca asa se numeste). Apoi framantarea cozonacilor, operatiune care imi revenea mie. Si ce mandru eram, ma sinteam extrem de important. Apoi coca era pusa la dospit. Si din nou asteptare. Timp in care Mamaie imi povestea mereu aceleasi, dar aceleasi povesti. Si mie imi era prea rusine sa o opresc sau sa-i spun “da, si a trebuit sa arunci toti cozonacii din cauza unui ou stricat” ☺.
Si in final, mancatul celor 8, 10 sau 12 cozonaci. La inceput mancam oricat imi doream pentru ca mai erau atat de multi. Apoi, spre final, mancam mai cugetat ca sa imi ramana si pentru maine. Nu, nu erau cei mai fragezi cozonaci. Dar niciodata nu am mai mancat niste cozonaci atat de buni.
Mamaie a murit anul trecut pe 26 decembrie (acum cand scriu imi dau seama ca e un pic ironic). Nu trebuie sa va intristati pentru ca a murit la 90 de ani, linistita si impacata ca a trait suficient cat sa-si vada si 2 stranepoti. Regretul meu e ca nimeni din familie nu a vrut sa mai invete sa faca cei mai arsi si cei mai buni cozonaci din lume. Ca eu m-as fi bagat in continuare la framantat (a se citi mai degraba “mancat”).

Sarbatori pline de cozonaci tuturor!

Sursa foto.